Uploaded February 2015 | Updated November 2026, 5 days ago
Ghid gratis nutriție: thinkeatlift.com/calorii
Articol: thinkeatlift.com/combinare-proteine-carbohidrati
Surse de informație citate:
ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10805507
chriskresser.com/ask-the-rd-all-about-food-combining
marksdailyapple.com/food-combining/#axzz3RhsqXixS
annualreviews.org/doi/full/10.1146/annurev-publhealth-032013-182351?url_ver=Z39.88-2003&rfr_id=ori:rid:crossref.org&rfr_dat=cr_pub%3dpubmed&
builtlean.com/2013/08/05/food-combining
burnthefatinnercircle.com/members/Food_Combining_Diets_vs_Mixed_Diets.cfm
Recent mai mulți oameni mi-au reproșat că nu e bine să mănânci proteinele și carbohidrații împreună. Adică spre exemplu nu e ok să mănânci carne și cartofi la aceeași masă sau ouă și pâine la aceeași masă iar aproape toate planurile mele de mese sunt așa. Asta m-a pus pe gânduri. Chiar e adevărat lucrul ăsta? Modul cum combini alimentele chiar contează pentru sănătate, digestie sau rezultatele unei diete?
M-am hotărât să aflu. Am ales să caut informație în 3 surse:
Studii științifice controlate
Scrierile unora dintre cei mai cunoscuți și respectați nutriționiști din lumea fitness-ului (care își citează sursele de informație)
Istoria culturală a diferitelor popoare
În articolul ăsta am să-ți arăt concluziile pe care le-am descoperit.
*Dacă nu ai timp să citești tot, răspunsul pe scurt e nu, nu contează cum combini alimentele. Citește totuși în continuare ca să afli de ce.
În primul rând hai să vedem de unde a apărut raționamentul că există beneficii în combinarea specială a alimentelor. Din câte am citit online se pare că ideea a apărut în 1920 în dieta Hay făcută de nutriționistul William Hay. Hay a fost primul care a împărțit alimentele în 3 grupe: alcaline, acide, și neutre.
Conceptul de bază e că alimentele acide și cele alcaline nu ar trebui consumate împreună pentru că fiecare are nevoie de un anumit nivel de pH în stomac pentru a fi digerate corect și complet. Spre exemplu proteinele și carbohidrații nu ar trebui consumate împreună pentru că fiecare în parte necesită diferite enzime pentru a putea fi digerate iar combinarea lor reduce absopția de nutrienți și aparent ar face alimentele să stea mai mult timp în tractul digestiv lucru care ar duce la balonare și acumularea de toxine. Conceptul susține că enzimele diferite necesare pentru digestia proteinelor, carbohidraților sau grăsimilor (pepsina, amilaza și lipaza) s-ar anula una pe alta. Unii oameni merg așa de departe încât susțin că mâncarea ar râncezi sau chiar putrezi (say whaaat?) în tractul digestiv.
De aceea, există 4 reguli de bază pentru combinarea alimentelor:
Fructele întotdeauna ar trebui consumate singure pe stomacul gol la cel puțin 20 de minute înainte să mănânci orice altceva
Amidonoasele ar trebui consumate singure sau împreună cu legume ne-amidonoase (exemple de amidonoase: orez, cartofi, pâine, cereale, etc.)
Proteinele ar trebui consumate singure sau cu legume ne-amidonoase. (exemple: carnea, ouăle, laptele, etc. nu ar trebui mâncate împreună cu cereale, cartofi, orez, etc. ci doar cu legume precum precum roșiile, castraveții, varza, morcovii, etc.)
Nucile și semințele ar trebui consumate singure sau cu legume.
În primul rând ideile de mai sus nu sunt în acord cu fiziologia umană. Stomacul secretă acid indiferent ce mâncăm iar acel acid combinat cu contracțiile stomacului transformă toată mâncarea într-o substanță numită chymus (cei care au băut prea mult alcool într-o seară știu foarte bine că nu mai poți să distingi ce anume ai mâncat pentru că toate sunt combinate la grămadă). Acea hrană parțial digerată e apoi trimisă spre intestinul subțire unde este continuat procesul de digestie prin desfacerea mai departe a zaharidelor prin enzimele digestive în molecule și mai mici. Pancreasul aici are rolul de a secreta pepsina, amilaza și lipaza necesare digestiei proteinelor, carbohidraților și grăsimilor. Aici greșesc eu prima dată: pancreasul le poate face pe toate în același timp. O enzimă nu o anulează pe celaltă. Nu există nici o dovadă că macro-nutrienții consumați împreună nu pot fi digerați sau absorbiți în același timp.
Ghid gratis nutriție: thinkeatlift.com/calorii
Articol: thinkeatlift.com/combinare-proteine-carbohidrati
Surse de informație citate:
ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10805507
chriskresser.com/ask-the-rd-all-about-food-combining
marksdailyapple.com/food-combining/#axzz3RhsqXixS
annualreviews.org/doi/full/10.1146/annurev-publhealth-032013-182351?url_ver=Z39.88-2003&rfr_id=ori:rid:crossref.org&rfr_dat=cr_pub%3dpubmed&
builtlean.com/2013/08/05/food-combining
burnthefatinnercircle.com/members/Food_Combining_Diets_vs_Mixed_Diets.cfm
Recent mai mulți oameni mi-au reproșat că nu e bine să mănânci proteinele și carbohidrații împreună. Adică spre exemplu nu e ok să mănânci carne și cartofi la aceeași masă sau ouă și pâine la aceeași masă iar aproape toate planurile mele de mese sunt așa. Asta m-a pus pe gânduri. Chiar e adevărat lucrul ăsta? Modul cum combini alimentele chiar contează pentru sănătate, digestie sau rezultatele unei diete?
M-am hotărât să aflu. Am ales să caut informație în 3 surse:
Studii științifice controlate
Scrierile unora dintre cei mai cunoscuți și respectați nutriționiști din lumea fitness-ului (care își citează sursele de informație)
Istoria culturală a diferitelor popoare
În articolul ăsta am să-ți arăt concluziile pe care le-am descoperit.
*Dacă nu ai timp să citești tot, răspunsul pe scurt e nu, nu contează cum combini alimentele. Citește totuși în continuare ca să afli de ce.
În primul rând hai să vedem de unde a apărut raționamentul că există beneficii în combinarea specială a alimentelor. Din câte am citit online se pare că ideea a apărut în 1920 în dieta Hay făcută de nutriționistul William Hay. Hay a fost primul care a împărțit alimentele în 3 grupe: alcaline, acide, și neutre.
Conceptul de bază e că alimentele acide și cele alcaline nu ar trebui consumate împreună pentru că fiecare are nevoie de un anumit nivel de pH în stomac pentru a fi digerate corect și complet. Spre exemplu proteinele și carbohidrații nu ar trebui consumate împreună pentru că fiecare în parte necesită diferite enzime pentru a putea fi digerate iar combinarea lor reduce absopția de nutrienți și aparent ar face alimentele să stea mai mult timp în tractul digestiv lucru care ar duce la balonare și acumularea de toxine. Conceptul susține că enzimele diferite necesare pentru digestia proteinelor, carbohidraților sau grăsimilor (pepsina, amilaza și lipaza) s-ar anula una pe alta. Unii oameni merg așa de departe încât susțin că mâncarea ar râncezi sau chiar putrezi (say whaaat?) în tractul digestiv.
De aceea, există 4 reguli de bază pentru combinarea alimentelor:
Fructele întotdeauna ar trebui consumate singure pe stomacul gol la cel puțin 20 de minute înainte să mănânci orice altceva
Amidonoasele ar trebui consumate singure sau împreună cu legume ne-amidonoase (exemple de amidonoase: orez, cartofi, pâine, cereale, etc.)
Proteinele ar trebui consumate singure sau cu legume ne-amidonoase. (exemple: carnea, ouăle, laptele, etc. nu ar trebui mâncate împreună cu cereale, cartofi, orez, etc. ci doar cu legume precum precum roșiile, castraveții, varza, morcovii, etc.)
Nucile și semințele ar trebui consumate singure sau cu legume.
În primul rând ideile de mai sus nu sunt în acord cu fiziologia umană. Stomacul secretă acid indiferent ce mâncăm iar acel acid combinat cu contracțiile stomacului transformă toată mâncarea într-o substanță numită chymus (cei care au băut prea mult alcool într-o seară știu foarte bine că nu mai poți să distingi ce anume ai mâncat pentru că toate sunt combinate la grămadă). Acea hrană parțial digerată e apoi trimisă spre intestinul subțire unde este continuat procesul de digestie prin desfacerea mai departe a zaharidelor prin enzimele digestive în molecule și mai mici. Pancreasul aici are rolul de a secreta pepsina, amilaza și lipaza necesare digestiei proteinelor, carbohidraților și grăsimilor. Aici greșesc eu prima dată: pancreasul le poate face pe toate în același timp. O enzimă nu o anulează pe celaltă. Nu există nici o dovadă că macro-nutrienții consumați împreună nu pot fi digerați sau absorbiți în același timp.










